- HOME
- Articole
Evaluare la copilul sub 2 ani: de ce nu e niciodată prea devreme
Experiența din ultimii ani ne arată ceva ce ne bucură sincer: părinții vin la evaluare cu copii din ce în ce mai mici. Am avut în evaluare și copii sub 2 ani. De fiecare dată când se întâmplă, ne gândim același lucru: părintele acesta i-a dăruit copilului timp.
Știm că nu e ușor să ajungeți până la noi. De multe ori, decizia vine după luni în care v-ați întrebat dacă vă faceți griji degeaba, după sfaturi de felul „lasă, că vorbește el” sau „e băiat, băieții vorbesc mai târziu” și după nopți în care ați căutat pe telefon semne și liste. Articolul acesta e pentru dumneavoastră, cei care stați încă în cumpănă.
De ce ne bucurăm când vine un copil atât de mic
Pentru că, la vârsta asta, distanța dintre ce face copilul și ce ar fi de așteptat pentru vârsta lui este de obicei mică. Iar o distanță mică se recuperează mai ușor decât una care a avut timp să crească.
În primii ani, creierul copilului se dezvoltă mai repede decât în orice altă perioadă a vieții. Fiecare joc, fiecare rutină și fiecare interacțiune contează. Când aflăm devreme de ce are nevoie copilul, putem folosi exact perioada în care învață cel mai ușor.
Mai e un câștig, la fel de important: părinții învață devreme cum să-și ajute copilul. La un copil sub 2 ani, mare parte din lucru se întâmplă în joacă și în rutinele de zi cu zi: la masă, la baie, la îmbrăcat. Acolo, dumneavoastră sunteți cel mai bun partener al lui.
„Nu e prea mic pentru o evaluare?”
Este întrebarea pe care o auzim cel mai des. Răspunsul nostru: nu, nu e prea mic. Unele instrumente de evaluare sunt făcute anume pentru copiii foarte mici. De exemplu, evaluarea ADOS-2 se poate face de la 12 luni, iar nivelul de dezvoltare se evaluează încă din primii ani de viață.
Și pediatrii recomandă să nu așteptăm. Academia Americană de Pediatrie recomandă verificarea dezvoltării la 9, 18 și 30 de luni și o verificare specifică pentru autism la 18 și la 24 de luni.
O evaluare nu pune o etichetă pe copil. Ne arată unde se află acum, ce face deja bine și unde are nevoie de sprijin. Dacă totul e în regulă, plecați acasă liniștiți. Dacă nu, ați câștigat timp. Iar la vârsta asta, timpul contează foarte mult.
Ce semne merită discutate înainte de 2 ani
Fiecare copil are ritmul lui, iar un singur semn, luat separat, nu înseamnă un diagnostic. Merită totuși să cereți părerea unui specialist dacă observați că:
- pe la 9–12 luni, copilul nu se întoarce de obicei când îl strigați pe nume;
- pe la 18 luni, nu arată cu degetul ca să vă arate ceva ce l-a interesat;
- pe la 18 luni, nu spune încă trei sau mai multe cuvinte, în afară de „mama” și „tata”;
- la 2 ani, nu pune încă două cuvinte împreună, de felul „mai apă” sau „hai afară”;
- nu se uită spre ce îi arătați și nu vă caută privirea ca să împartă cu dumneavoastră o bucurie;
- nu imită gesturi simple, cum ar fi „pa-pa” sau bătutul din palme;
- a pierdut cuvinte sau abilități pe care le avea. Aceasta e situația în care nu e cazul să așteptați, la nicio vârstă.
Dacă vreți să aflați mai multe, am scris despre primele semne de autism la copii, despre ce se așteaptă la fiecare vârstă, de la 1 la 6 ani și despre situația în care copilul nu vorbește la 2 ani.
Cum arată evaluarea la un copil atât de mic
Pentru copil, evaluarea arată mai mult a joacă. Avem jucării, bule de săpun, cărți cu imagini, mingi și obiecte care se mișcă sau fac zgomot. Urmărim cum vă privește, cum cere ce vrea, cum se joacă, cum răspunde când ne jucăm cu el și cum împarte o bucurie.
La vârstele mici, de obicei rămâneți în cameră cu copilul. Prezența dumneavoastră îl liniștește, iar felul în care se joacă împreună cu dumneavoastră ne spune multe.
Evaluarea începe cu o discuție despre dezvoltarea copilului: când a stat în fund, când a mers, ce cuvinte spune, ce vă bucură și ce vă îngrijorează. Apoi, în funcție de întrebarea cu care veniți, putem folosi:
- evaluarea nivelului de dezvoltare (QD), care arată unde se află copilul față de vârsta lui: cognitiv, limbaj, motricitate, autonomie și relaționare;
- Denver II, un screening al dezvoltării pe patru domenii;
- ADOS-2, dacă întrebarea este legată de comunicarea socială și de autism.
La final primiți un raport scris pe înțelesul dumneavoastră, cu ce am observat și cu recomandările concrete. Diagnosticul, acolo unde este cazul, îl stabilește medicul psihiatru. Raportul psihologic îl ajută să aibă o imagine completă.
Și după evaluare?
Dacă evaluarea arată o întârziere, nu e nevoie să așteptați un diagnostic ca să începeți să lucrați cu copilul. La un copil mic, intervenția înseamnă joc cu un scop: exersăm privirea, imitația, cererea, primele cuvinte, toate prin activități care îi fac plăcere.
Cercetările susțin ce vedem și noi în centru. Într-un studiu controlat cu copii între 18 și 30 de luni, cei care au primit intervenție timpurie au făcut progrese mai mari în limbaj și în abilitățile de zi cu zi decât cei care au primit sprijinul obișnuit din comunitate.
Nu putem promite cât durează. Fiecare copil e diferit. Ce putem spune din experiență este că, atunci când întârzierea e mică și începem devreme, pașii de recuperat sunt mai mici, iar progresul se vede adesea mai repede. Pentru noi, acesta este unul dintre cele mai frumoase lucruri din munca noastră.
Pentru părinții care încă ezită
Nu trebuie să fiți siguri că e ceva în neregulă ca să cereți o evaluare. Este suficient să aveți o întrebare. Instinctul dumneavoastră de părinte contează, iar noi îl luăm în serios.
Puteți programa o evaluare la:
- NeuroSteps Piața Sudului, Str. Negureni nr. 5, sector 4: 0730 050 297;
- NeuroSteps Universitate, Bd. Hristo Botev nr. 11, sector 3: 0741 168 332.
Toate evaluările și prețurile sunt pe pagina Evaluare.
Surse
- Hyman, S. L., Levy, S. E., Myers, S. M. (2020). Identification, Evaluation, and Management of Children With Autism Spectrum Disorder. Pediatrics, 145(1), e20193447
- CDC. Learn the Signs. Act Early: Milestones by age
- Dawson, G. et al. (2010). Randomized, controlled trial of an intervention for toddlers with autism: the Early Start Denver Model. Pediatrics, 125(1), e17–e23
- Center on the Developing Child, Harvard University. The Science of Early Childhood Development
Articolul are rol informativ și nu înlocuiește o evaluare de specialitate.
Alina Ghinea, psiholog clinician.

Autor
Alina Ghinea – psiholog clinician • logoped • coordonator intervenții senzoriale
Lasă un comentariu
Donează
Susține terapia și dezvoltarea unui copil printr-o donație
Universitate – Bd. Hristo Botev nr. 11, sector 3
Piața Sudului – Str. Negureni nr. 5, sector 4



Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Comentariile sunt publicate după moderare.