Testul ASEBA: evaluarea problemelor emoționale și de comportament la copii

Un copil care se enervează repede, unul care se retrage și pare mereu trist, unul care nu mai vrea să meargă la școală sau care se plânge des de dureri de burtă: părinții observă astfel de schimbări înaintea oricui. Ce le lipsește adesea este un reper: este ceva obișnuit pentru vârsta lui sau merită discutat cu un specialist?

ASEBA este unul dintre instrumentele care ajută la găsirea acestui reper. Mai jos găsești ce este, cine completează chestionarele, ce arată rezultatele și cum decurge evaluarea la NeuroSteps.

Pe scurt

• ASEBA (Achenbach System of Empirically Based Assessment) este un sistem de chestionare pentru evaluarea problemelor emoționale și de comportament, dar și a competențelor copilului.
• Varianta pentru vârsta școlară se folosește la copii și adolescenți de 6–18 ani.
• Copilul este descris din trei perspective: părintele (CBCL), profesorul (TRF) și, de la 11 ani, adolescentul însuși (YSR).
• Rezultatele îl compară pe copil cu alți copii de aceeași vârstă și de același gen. Un scor ridicat nu este un diagnostic, ci arată zona în care merită să ne uităm mai atent.
• Instrumentul este avizat de Colegiul Psihologilor din România și are formulare în limba română.

Ce este ASEBA

ASEBA a fost dezvoltat de Thomas M. Achenbach și Leslie A. Rescorla și este folosit în multe țări, atât în evaluarea clinică, cât și în cercetare. În România, varianta pentru vârsta școlară a fost tradusă și adaptată de dr. Anca Dobrean și este distribuită de RTS Cluj.

Chestionarele cuprind afirmații despre comportamentul, emoțiile și relațiile copilului. Pe lângă dificultăți, ele întreabă și despre ce merge bine: activitățile care îi plac copilului, prieteniile, rezultatele școlare. Au și întrebări deschise, în care părintele sau profesorul pot descrie cu propriile cuvinte ce îi îngrijorează și care sunt punctele tari ale copilului.

Cine completează chestionarele

Un copil se poate comporta diferit acasă, la școală și cu prietenii. De aceea, ASEBA adună informații de la mai multe persoane care îl cunosc bine:

• CBCL (Child Behavior Checklist): îl completează părintele, pentru copii de 6–18 ani;
• TRF (Teacher’s Report Form): îl completează învățătoarea, diriginta sau un profesor care vede copilul zilnic, pentru aceeași grupă de vârstă;
• YSR (Youth Self-Report): îl completează adolescentul de 11–18 ani, despre el însuși.

Pentru fiecare afirmație, cel care completează alege dacă aceasta nu este adevărată (0), este întrucâtva sau uneori adevărată (1) ori este foarte adevărată sau adesea adevărată (2). La chestionarul pentru părinți, răspunsurile se referă la ce se întâmplă acum sau în ultimele 6 luni. Completarea unui chestionar durează, de regulă, 15–20 de minute.

Nu este obligatoriu să fie completate toate cele trei variante. Specialistul recomandă, împreună cu familia, ce formulare sunt utile, în funcție de vârsta copilului și de întrebările pentru care se face evaluarea.

Ce arată rezultatele

Răspunsurile sunt cotate și trecute pe profile, separate pentru băieți și fete și pentru grupele de vârstă 6–11 și 12–18 ani. Fiecare scală arată dacă scorul copilului se află în intervalul normal, în intervalul limită sau în intervalul clinic, comparativ cu alți copii de aceeași vârstă și de același gen.

Competențe și funcționare adaptativă

Partea despre competențe descrie activitățile copilului, relațiile cu ceilalți și funcționarea la școală. La chestionarul profesorului, partea echivalentă se numește funcționare adaptativă: cât de bine lucrează copilul, cum se comportă în clasă, cât de bine învață. Aceste rezultate arată și resursele pe care se poate sprijini intervenția, nu doar dificultățile.

Scalele de sindroame

Problemele emoționale și de comportament sunt grupate în opt scale:

• anxietate/depresie;
• însingurare/depresie (retragere);
• acuze somatice (dureri sau alte simptome fizice fără o cauză medicală cunoscută);
• probleme sociale;
• probleme de gândire;
• probleme de atenție;
• comportament de încălcare a regulilor;
• comportament agresiv.

Primele trei formează împreună scorul pentru probleme internalizate, adică dificultăți pe care copilul le trăiește mai ales în interior. Ultimele două formează scorul pentru probleme externalizate, adică dificultăți care se văd în comportamentul față de ceilalți. Există și un scor total al problemelor.

Scalele orientate după DSM

Aceleași răspunsuri sunt citite și prin scale apropiate de categoriile de diagnostic din DSM, manualul de diagnostic folosit internațional: probleme afective, probleme de anxietate, probleme somatice, probleme de ADHD, comportament opozant și probleme de conduită. Ele nu stabilesc un diagnostic, dar arată în ce direcție merită continuată evaluarea.

De ce contează mai multe perspective

Părintele vede copilul acasă, la teme, la masă, la culcare. Profesorul îl vede în clasă, lângă alți copii și cu sarcini care cer atenție și răbdare. Adolescentul poate spune ce simte, lucruri pe care adulții nu le observă întotdeauna: tristețe, îngrijorări, singurătate.

Când cele trei perspective se potrivesc, concluzia este mai solidă. Când diferă, diferența este o informație în sine: poate arăta, de exemplu, că dificultățile apar mai ales într-un anumit context sau că un adolescent trăiește o neliniște pe care nu o arată în afară. Răspunsurile diferite nu înseamnă că cineva a greșit.

Când poate fi utilă o evaluare ASEBA

• când părinții sau școala observă schimbări de comportament sau de dispoziție care durează și nu par legate doar de o perioadă dificilă;
• când copilul are des crize de furie, conflicte cu alți copii sau nu respectă regulile, acasă ori la școală;
• când copilul pare retras, trist, îngrijorat sau se plânge des de dureri fără o cauză medicală găsită;
• când există dificultăți de atenție și este nevoie să vedem și ce alte probleme le pot însoți;
• când se face o evaluare psihologică mai amplă și este nevoie de o imagine standardizată asupra funcționării emoționale și comportamentale;
• pentru a urmări, în timp, cum evoluează copilul după începerea unei intervenții.

Ce nu face ASEBA

• Nu pune singur un diagnostic. Este un instrument în cadrul unei evaluări, alături de interviul cu părinții, observația copilului și alte probe.
• Nu arată de ce apar dificultățile. Cauzele se clarifică din ansamblul evaluării: istoricul copilului, contextul familial și școlar, eventuale probleme medicale.
• Nu înlocuiește consultul medical. Când tabloul o cere, următorul pas poate fi consultul la psihiatrie pediatrică sau la alt medic specialist.

Cum decurge evaluarea la NeuroSteps

1. Discuția inițială cu părinții: ce vă îngrijorează, de când, în ce situații apare.
2. Alegerea formularelor: stabilim împreună dacă sunt utile chestionarul pentru părinți, cel pentru profesor și, la adolescenți, autoevaluarea.
3. Completarea chestionarelor: fiecare persoană le completează separat, sincer, fără să se consulte cu ceilalți.
4. Cotarea și interpretarea: psihologul integrează rezultatele cu informațiile din interviu și din celelalte probe.
5. Discuția despre rezultate și recomandări: primiți explicații pe înțeles și pașii următori potriviți copilului.

Evaluarea ASEBA se poate face separat sau ca parte a unei evaluări psihologice mai largi, de exemplu împreună cu Conners 3 pentru dificultăți de atenție sau cu SMALSI pentru strategiile de învățare. Prețul pornește de la 300 de lei; detaliile la zi sunt pe pagina de evaluare.

Cum vă puteți pregăti

• Notați câteva situații concrete în care ați observat dificultățile: unde, când, cât de des.
• Gândiți-vă și la ce merge bine: ce îi place copilului, la ce se descurcă, cu cine se înțelege.
• Dacă e util și chestionarul pentru profesor, anunțați din timp învățătoarea sau diriginta. Rugați-o să răspundă după ce observă în clasă; nu există răspunsuri „bune” sau „rele”.
• Aduceți rapoartele de evaluare anterioare, dacă există.

Întrebări frecvente

De la ce vârstă se poate face evaluarea ASEBA?

La NeuroSteps folosim varianta pentru vârsta școlară: chestionarele pentru părinte și profesor de la 6 ani, iar autoevaluarea de la 11 ani, până la 18 ani. Pentru copiii mai mici, specialistul alege alte instrumente potrivite vârstei.

Copilul trebuie să fie prezent?

Chestionarele pentru părinte și profesor se completează fără copil. Adolescentul care completează autoevaluarea o face cu explicațiile psihologului. Pentru o evaluare psihologică completă, întâlnirea cu copilul rămâne importantă.

Ce se întâmplă dacă un scor iese în intervalul clinic?

Un scor în intervalul clinic arată că, în acea zonă, copilul are mai multe dificultăți decât majoritatea copiilor de vârsta lui. Psihologul îl interpretează împreună cu celelalte informații și vă explică ce înseamnă pentru copilul dumneavoastră și ce pași urmează.

Pot găsi chestionarul online și îl pot completa singur?

Formularele ASEBA sunt instrumente protejate, care se cotează după manual și se interpretează de un psiholog. Versiunile găsite online nu sunt etalonate pentru copilul dumneavoastră și nu pot oferi o concluzie validă.

Programare

Pentru o evaluare ASEBA sau pentru a afla ce evaluare se potrivește copilului dumneavoastră, scrieți-ne la office@neurosteps.ro, sunați la 0730 050 297 sau folosiți pagina de contact.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește evaluarea și consultul de specialitate.

Surse

• ASEBA – School-Age Forms & Profiles (CBCL/6-18, TRF/6-18, YSR/11-18)
• Colegiul Psihologilor din România – fișa de avizare ASEBA pentru vârsta școlară
• Achenbach, T. M., Rescorla, L. A. (2009). Manualul ASEBA pentru vârsta școlară. Chestionare și profile. Cluj-Napoca: Editura RTS.