Copilul nu vorbește la 2 ani: mai așteptăm sau mergem la logoped?

Dacă copilul nu vorbește la 2 ani, unul dintre cele mai frecvente sfaturi pe care părinții le aud este: „Mai așteaptă, fiecare copil are ritmul lui”. Este adevărat că dezvoltarea limbajului nu se produce identic la toți copiii. Unii vorbesc devreme, alții mai târziu. Dar „fiecare copil are ritmul lui” nu ar trebui să însemne că ignorăm o posibilă întârziere de limbaj și așteptăm luni sau ani fără să evaluăm ce se întâmplă.

La 2 ani nu trebuie să alegem între panică și așteptare. Există și varianta corectă: evaluăm dezvoltarea copilului și luăm deciziile în funcție de profilul lui real.

Ce limbaj ar trebui să aibă un copil la 2 ani?

Există variații individuale considerabile, însă reperele de dezvoltare ne ajută să identificăm copiii care ar putea avea nevoie de evaluare.

CDC include printre reperele de limbaj și comunicare la 2 ani utilizarea a cel puțin două cuvinte împreună, de exemplu echivalentul lui „mai vreau lapte”. Copilul ar trebui, de asemenea, să utilizeze mai multe tipuri de gesturi și să poată indica anumite părți ale corpului atunci când i se cere.

American Academy of Pediatrics descrie, orientativ, un vocabular de aproximativ 50–100 de cuvinte la 2 ani, utilizarea mai multor combinații de două cuvinte și capacitatea de a urma instrucțiuni simple fără să fie nevoie ca adultul să le însoțească permanent de gesturi.

În literatura de specialitate, unul dintre criteriile utilizate frecvent pentru identificarea copiilor cu late language emergence – numiți frecvent „late talkers” – este un vocabular expresiv mai mic de 50 de cuvinte și absența combinațiilor de două cuvinte la 24 de luni. Acesta este însă un reper clinic, nu un diagnostic în sine.

Pentru contextul mai larg al vârstei, poți compara și cu stadiile de dezvoltare ale copilului între 0 și 6 ani.

Copilul nu vorbește la 2 ani. Înseamnă automat că există o tulburare?

Nu.

Și aceasta este probabil una dintre cele mai importante informații pe care trebuie să le primească un părinte.

Există copii cu apariție tardivă a limbajului care ulterior recuperează o mare parte din decalaj. Studiile arată însă și că grupul copiilor „late talkers” este eterogen: nu putem ști doar uitându-ne la numărul de cuvinte care copil va recupera spontan și care va continua să prezinte dificultăți de limbaj.

De aceea, întrebarea utilă nu este: „Oare va vorbi singur mai târziu?” Ci: „Cum arată întreaga lui dezvoltare a comunicării în acest moment?”

Nu contează doar câte cuvinte spune copilul

Când evaluăm un copil de 2 ani care vorbește foarte puțin sau deloc, vocabularul expresiv este doar o parte din imagine.

Trebuie să ne uităm și la:

  • cât de bine înțelege limbajul;
  • dacă răspunde la nume;
  • dacă urmează instrucțiuni simple;
  • dacă indică pentru a cere;
  • dacă indică și pentru a împărtăși interesul;
  • dacă folosește gesturi;
  • dacă încearcă să comunice cu adultul;
  • cum se joacă;
  • dacă apare jocul simbolic;
  • cum imită;
  • cum interacționează social;
  • cum evoluează vocabularul de la o lună la alta.

Mai așteptăm sau mergem la logoped?

Dacă la 2 ani copilul nu vorbește sau are foarte puține cuvinte, recomandarea mea nu ar fi „mai așteptați șase luni și vedem”, ci „haideți să evaluăm”.

Evaluarea nu înseamnă automat diagnostic și nici automat terapie intensivă. Înseamnă să aflăm unde se află copilul în acest moment și dacă există sau nu motive pentru intervenție.

Se recomandă discutarea preocupărilor privind limbajul cu medicul copilului, iar evaluarea poate include atât examinarea limbajului expresiv și receptiv de către specialist, cât și verificarea auzului. La NeuroSteps, această parte este acoperită de evaluarea și terapia logopedică.

De ce este importantă verificarea auzului?

Pentru că un copil poate părea că aude: reacționează la televizor, la zgomote sau când se deschide o ușă. Asta nu ne spune însă suficient despre cât de bine percepe sunetele necesare dezvoltării limbajului.

Din acest motiv, atunci când există o întârziere semnificativă a limbajului, evaluarea auzului face parte din investigațiile care trebuie luate în calcul.

Când întârzierea limbajului necesită o evaluare mai amplă?

Uneori problema este predominant expresivă: copilul înțelege bine, comunică prin gesturi, interacționează, se joacă adecvat, dar folosește puține cuvinte.

Alteori observăm și alte dificultăți. Este cu atât mai importantă o evaluare globală atunci când copilul:

  • înțelege greu ceea ce i se spune;
  • nu răspunde constant la nume;
  • utilizează foarte puține gesturi;
  • nu indică pentru a cere sau pentru a arăta ceva interesant;
  • interacționează foarte puțin cu ceilalți;
  • prezintă dificultăți evidente de joc;
  • pare să fi pierdut cuvinte sau abilități pe care anterior le utiliza.

Întârzierea limbajului poate exista izolat, dar poate apărea și în contextul unei dificultăți auditive, al unei întârzieri mai generale de dezvoltare sau al unei tulburări de neurodezvoltare. De aceea nu este corect să presupunem cauza înainte de evaluarea copilului.

„Dar cunosc un copil care n-a vorbit până la 3 ani și acum vorbește perfect”

Probabil că da. Există astfel de copii. Problema este că povestea unui alt copil nu ne poate spune din ce categorie face parte copilul nostru.

Datele longitudinale arată că mulți late talkers recuperează până la vârsta preșcolară, dar o parte continuă să prezinte dificultăți și ulterior. Chiar și unii dintre copiii care recuperează pot avea performanțe lingvistice mai slabe decât colegii fără istoric de întârziere.

Prin urmare, „s-ar putea să recupereze singur” nu este același lucru cu „este mai bine să nu facem nimic”.

Ce pot face părinții acasă?

Intervenția asupra limbajului nu se limitează la ora petrecută cu specialistul. Părintele are sute de oportunități naturale de comunicare în fiecare zi.

În loc să transformăm casa într-o sală de terapie și să întrebăm permanent copilul „Ce este asta?”, putem crea mai multe oportunități reale de comunicare:

  • Urmează interesul copilului. Vorbește despre ceea ce privește sau face în momentul respectiv.
  • Folosește propoziții simple și clare. Limbajul adultului trebuie să fie suficient de accesibil încât copilul să îl poată procesa.
  • Comentează mai mult și testează mai puțin. În loc de zece întrebări consecutive, descrie ceea ce faceți împreună.
  • Citește și joacă-te împreună cu el. Cărțile, jocul simbolic și rutinele cotidiene creează contexte naturale pentru limbaj.
  • Răspunde tentativelor de comunicare. Gesturile, privirea, sunetele și cuvintele aproximative pot reprezenta încercări reale de comunicare.
  • Lasă timp copilului să răspundă. Nu anticipa imediat fiecare nevoie și nu completa instantaneu fiecare încercare de comunicare.

Despre acest mod de lucru am scris pe larg în articolul stimularea limbajului – cum învață copiii să vorbească atunci când nu îi grăbim.

Concluzie: la 2 ani, evaluăm înainte să alegem să așteptăm

Dacă copilul nu vorbește la 2 ani, nu înseamnă automat că are o tulburare și nici că trebuie introdus imediat într-un program intensiv de terapie. Dar nici nu aș recomanda lunile de așteptare bazate exclusiv pe speranța că „o să vorbească el când va fi pregătit”. Primul pas este evaluarea.

Trebuie să vedem ce spune copilul, ce înțelege, cum comunică fără cuvinte, cum se joacă, cum interacționează și cum evoluează aceste abilități în timp. Dacă există o întârziere, specialistul poate decide împreună cu familia dacă este suficientă monitorizarea și ghidarea părinților sau dacă este indicată intervenția logopedică și/sau o evaluare mai largă.

Cu alte cuvinte: nu orice copil care vorbește târziu va avea o tulburare de limbaj, dar nici nu avem nevoie să așteptăm ca dificultatea să devină evidentă pentru a cere o evaluare.

Dacă vrei o evaluare a limbajului pentru copilul tău, ne poți scrie prin pagina de contact a centrelor NeuroSteps.

Resurse și surse

Autor

Oana Bunea – analist comportamental, BCBA • psiholog clinician

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Comentariile sunt publicate după moderare.

Donează

Susține terapia și dezvoltarea unui copil printr-o donație

Universitate – Bd. Hristo Botev nr. 11, sector 3

​Piața Sudului – Str. Negureni nr. 5, sector 4

Newsletter

O mana de ajutor de la Centrul NeuroSteps

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru si vei primi informatii valoroase pt copilul tau!

Programează o evaluare ☎ Sună acum