Importanta perfectionarii abilitatilor de imitatie

Sa ne amintim cum te-a invatat mama ta sa-ti legi siretul.

Sau cum ti-ai vazut prietenii jucand sotronul si te-ai alaturat lor facand acelasi lucru.

In toate situatiile de mai sus, pe langa ascultarea instructiunilor vorbite, ati invatat abilitatile asistand la persoanele care demonstreaza sarcinile si imitandu-le actiunile intr-o maniera imediata sau amanata. Ati fi atent la momentul fiecarei actiuni, numarul de actiuni repetate, durata, magnitudinea, modul in care obiectul sau instrumentul este manipulat etc. Veti observa succesiunea actiunilor si veti efectua lantul de pasi in ordine.

Cu toate acestea, copiii cu TSA au adesea mari dificultati la imitatie. Chiar si atunci cand copiaza actiuni de la altii, multi dintre ei nu se ocupa de diferitele componente ale unei actiuni, producand astfel o imitatie neglijenta, inexacta. Iar abilitatile slabe de imitatie duc adesea la deficite in limbaj, joc de simulare, interactiune sociala si schimb emotional. In plus, incetineste dobandirea de abilitati in multe alte domenii, cum ar fi abilitatile de auto-ajutorare, abilitatile de grup, invatarea eficienta atat la disciplinele academice, cat si non-academice si abilitatile comunitare.

Cu toate acestea, este un fenomen comun faptul ca antrenamentul de imitatie este observat doar in stadiul initial al terapiei, vizand imitarea sunetelor, actiunile corpului si manipularea obiectelor, cum ar fi instrumentele muzicale si jucariile simple. Contextele sunt adesea foarte structurate si limitate la desktop si camera de terapie. Poate imbunatati capacitatea copilului de a intelege instructiunile „copiaza-ma”, dar esantioanele de actiuni prea simple si necotidiene nu-l faciliteaza pe copil sa participe si sa imite diverse aspecte ale demonstratiei vazute in medii naturale.

Cateva exemple de imitatie zilnica sunt miscarile din cresele copiilor, rutinele de autoajutorare, cum ar fi spalatul pe dinti si spalarea mainilor, jocul de rol cu recuzita si figurine, rutine de exercitii si activitati de arta si mestesuguri. Si, uneori, pot fi necesare defectiuni specifice din cauza nevoilor si abilitatilor specializate ale copilului. De exemplu, atunci cand un copil intentioneaza sa invete sa cante la pian in mod formal, acesta poate fi nevoit mai intai sa invete sa participe si sa copieze miscarile degetelor pe clapele pianului.

Intrucat scopul nostru final este ca copiii nostri sa invete in mediul natural, de la locul de joaca la sala de clasa, continuturile si contextele predarii, indiferent de stadiul de pregatire, ar trebui sa fie cat mai naturale si semnificative posibil. Procedand astfel, nici nu trebuie sa ne facem griji cu privire la petrecerea unei cantitati suplimentare de timp pentru a generaliza abilitatile in medii naturale